luni, 31 mai 2010

"Maturator de praf de stele..."

Oare cate sensuri se pot comprima in aceste cuvinte? Oare cate sentimente putem nutri si putem asimila din aceste cuvinte?... Va zic eu: multe. Sa va prezint un sens propriu si doar atat... nu vreau sa plictisesc.
In ultima perioada am trecut prin foarte multe, extraordinar de multe esecuri... din diverse perspective. M-au pus la zid si m-au tintit direct in inima, in adancul sufletului. Am cazut, am incercat sa ma ridic, am cazut din nou. M-am ridicat, am facut pasi marunti si am mers inainte. Probabil gravitatia si prietenii s-au facut "vinovati" pentru aceasta reusita. Pentru ca eu singura nu as fi putut. Dar am invatat ca orice pierdere si orice nereusita ma face mai puternica, imi da forta sa vreau sa devin mai buna si mai perseverenta. Viata e o lupta pe care trebuie sa o ducem la bun sfarsit, indiferent de cat de grea se dovedeste a fi si indiferent de cate ori ne impiedicam si ne-o luam peste nas. Probabil ca v-ati saturat ca si mine de altfel sa tot auziti vorbe... si nimic mai mult. Am realizat insa ca atunci cand faptele sunt incompatibile cu vointa ta, vorbele sunt creatoare de speranta si adevarate manuale de perseverenta. Trebuie doar sa stii sa le asculti si sa le pui deoparte in inimioara ta... Orice incurajare si orice vorba buna sunt binevenite.

De ce "maturator de praf de stele"... pentru ca uneori "matur" si le arunc undeva departe amintirile urate, desi imi mai aduc aminte de ele pentru a-mi da forta necesara sa merg inainte, pentru ca uneori vreau sa le "devorez" intrutotul pentru a le putea sterge odata pentru totdeauna... si pentru ca alteori "matur" roadele reusitelor mele... o schita dusa la bun sfarsit, un boboc de floare inflorit, un zambet si o privire calda, o strangere de mana...

Ma infrupt din roua diminetii, ma joc cu soarele, ating stelele, vorbesc cu florile... Astea sunt "stelele" mele. Si vreau sa le "matur" intr-un ungher al sufletului meu, sa ramana acolo pentru vesnicie. Frumusetea sta in detalii. Nu in lucrurile mari. Speranta si bunavointa sunt in noi. Haideti sa facem ceva cu ele. Haideti sa construim universuri, sa cladim sperante, sa prindem gustul a ceea ce e frumos si ne inconjoara, sa numim o stea sus pe cer si sa fie numai a noastra... Sa uitam de lucrurile urate si dezolante, sa facem cumva sa ne fie bine, sa fim NOI fara vreo alta masca...