O zi de iarna la bunici

Am fost dupa revelion la tara impreuna cu cativa prieteni. Am fost sa ii vizitam si pe cei batrani pentru a le spune "La multi ani!" si un an nou plin de tot ce e mai bun. Odata ajunsi acolo, greu ne-a fost sa plecam... Ne-au furat atmosfera de sarbatori in sanul familiei si colindele impreuna cu zapada de aproape o jumatate de metru si peisajele superbe ce erau pretutindeni. Asa ca am ramas peste noapte.
Pot sa spun ca a fost un incepu de an nou aproape perfect, in care ne-am adunat cu totii si ne-am simtit extraordinar de bine impreuna. Ne-am dat cu sania, am facut un om mare de zapada, ne-am batut cu zapada pana ne-au inghetat nasucurile si mainile si ne tineam unii de altii sa ajungem acasa ca nu mai puteam nici macar sa mergem de inghetati ce eram. Mai aveam putin si ne faceam turturi de gheata... Aveam o sanie mare, dintr-aceea trasa de cal, pe care am legat-o de masina si am inceput sa urcam la deal... Am cazut si in balti facute din zapada dezghetata pe alocuri, ne-am innegrit pe picioare de atatea cazaturi, insa nimic nu ne-a facut sa ne oprim. Cel mai bine insa era cand veneam in casa si ne incalzeam langa sobe, stand la povesti cu paharul de vin fiert in mana si adulmecand usor mirosul de carne la garnita si de carnaciori ce ne asteptau la masa pe care bunica ne-o pregatea. Eram plini de energie si aveam impresia ca Mos Craciun a fost mai darnic cu noi ca niciodata, facandu-ne acest cadou minunat de a fi toti impreuna in aceste clipe minunate. Asa ca am profitat la maxim. Nimic nu a trecut pe langa noi fara de care sa nu ne bucuram. Ne-am incarcat bateriile, deoarece apoi urma sa venim din nou acasa, poluati de atata urbanism si de atata agitatie, lucruri cotidiene de care cred vrem cu totii sa fugim si sa scapam de ele macar de cateva ori, atunci cand avem ocazia.