luni, 23 februarie 2009

Eu....in culmea fericirii

Salutare! Am revenit cu un nou post... in sfarsit... dupa atata vreme. Si plus de asta am starea necesara sa scriu... sunt fericita asa cum nu am mai fost de multa vreme. Dupa o saptamana in care am incercat sa astern pe foaie ceea ce am simtit si nu am reusit terminand cred un top de coli, dupa o saptamana in care lacrimile au curs necontenit, am invatat intr-un final ca nu trebuie sa las pe nimeni sa imi fure visele si ca trebuie sa lupt ca o leoaica pentru ceea ce vreau si simt... Nu trebuie sa imi arat neputinta in fata nimanui si nu trebuie ca lacrimile sa isi faca atat de usor cale pentru a iesi din adancul sufletului meu... Nu trebuie... Chiar daca de cele mai multe ori nu pot... Asa ca am invatat sa zambesc din nou, sa ma ridic datorita tot mie... Pentru ca sunt o fire puternica, care lupta pentru ceea ce vrea si care nu se lasa batuta asa de usor... Sunt pur si simplu eu, asa cum trebuia sa fiu dintotdeauna... Numai ca uneori ignoranta si nepasarea si rautatea altora au reusit sa ma faca sa nu mai fiu eu, sa simt niste trairi care nu ma caracterizeaza din fire... Au reusit atunci, nu mai reusesc acum... Imi promit. Acum sunt eu... Just me and nobody else... And it feels so good... Acum stiu ca datorita zambetului meu afara e mai mult soare afara si pot sa ii fac si pe altii sa simta acelasi lucru ca si mine... Stiu ca Doamne Doamne ne-a dat fiecaruia un rost in viata, iar al meu nu e acela sa sufar si sa plang... Acum stiu ca pot vorbi cu florile atunci cand zambesc, iar ele ma inteleg si isi deschid petalele pentru a ma imbratisa in felul lor... Stiu ca pot transmite multe printr-un simplu zambet. Promit sa nu mai fiu niciodata suparata oricat de greu mi-ar fi si oricat de mult as suferi. Pentru ca pana la urma asta e viata si trebuie sa o luam ca atare... E grea si urata uneori, dar de cele mai multe ori e frumoasa si trebuie sa traim fiecare clipa asa cum se cuvine. Daca am fi tot timpul fericiti, poate ne-am plictisi. INSA...TREBUIE SA TRECEM PESTE ABSOLUT TOT CU ZAMBETUL PE BUZE... NEVER DEFEATED... Va recomand un tratament prin zambet... Zambiti tot timpul... Iubesc lacrimile ceresti, iubesc soarele, iubesc florile, iubesc animalele, iubesc fiintele dragi mie, iubesc natura in sine, iubesc sa zambesc, ador sa traiesc... E atat de frumos sa traiesti zambind... Ce frumos suna: "E o fiinta mereu cu zambetul pe buze. Ma face sa simt ceva special de indata ce o vad zambind. Imi inveseleste ziua". Asta vreau sa aud de acum incolo despre mine... Zambiti, iubiti si aveti grija de voi.

4 comentarii:

Paul Gabor spunea...

E greu sa nu te superi, e firesc sa primesti lovituri... E si mai firesc insa sa te ridici si sa mergi inainte...

Lisandru Cristian spunea...

Îmi place blogul, am ajuns absolut întâmplător. Am descoperit şi Wuthin Temptation, una dintre trupele nordice preferate. Poate nu te deranjează dacă mai vizitez blogul şi dacă te trec la blogroll... Această adresă de Google duce la un blog al meu de religie, dar acolo găseşti în dreapta posibilitatea de accesa Ziarul meu Online... Mulţumesc...

calatorul spunea...

Suferinta are si tratament.Prietenii si necunoscutii care consoneaza cu tine . Succes. Profu'

Simion Alexandru spunea...

Suferinta...am facut cunostinta cu ea ink de fraged! Mi-a luat pana si ultima picatura de speranta, m-a facut indiferent,si poate chiar gol! Dar...in timp,e singurul care ajuta,nu vorbe dulci venite de la prieteni,nu o sa iasa soarele si pe strada ta,sau o sa fie bine,sunt satul de lucruri de genul! In timp uiti,si vrie sa treci mai departe,cheia e la tine! Daca tu vrei sa-ti fie bine,asta o sa si primesti!Si cu un zambet pe fatza,altfel infrunti grija zilei de maine,altfel te lupti pentru ce iti doresti! Si doare al dracului de tare sa privesti in jur,si sa vezi ca nu ai nimic! Ganduri mohorate....si totul strica! Viata nu e asa roz,dar nici cruda,desi am foarte multe dovezi,si tind spre varianta b,si important e sa ne bucuram de lucruri marunte,de tot ce avem in jur,si nu avem! Sa fim noi,asa cum suntem,cu bune cu rele,cu lacrimi si ura,zu zambet naiv si fericire oarba! shi imi place ce citesc la u!