Eu si zuza mea:P

Cand spun eu si zuza mea, ma refer la cea mai buna prietena a mea, si anume la Ancuta. Acest articol i-l dedic ei in intregime. E unul din nenumaratele feluri prin care pot sa-i multumesc ca a fost mereu langa mine, atunci cand am avut nevoie, cum se spune, "la bine si la rau"... E una dintre putinele persoane care ma intelege, desi am o groaza de defecte si uneori sunt chiar insuportabila. Ma cunoaste foarte bine, stie cand sunt in toane bune, stie cand sunt trista, stie dupa voce de ce am nevoie, ce imi lipseste... E o bucatica din inimioara mea, e o parte din universul meu. Fara ea cred ca mi-ar fi foarte greu... Am trecut prin multe impreuna, cred ca m-a suportat mai mult decat trebuia, desi cateodata ii venea sa ma ia la bataie. Am plans una pe umarul celeilalte, am ras impreuna, am facut fel si fel de nebunii... Pot sa scriu o intreaga carte pe tema asta... Ne completam de minune: amandoua suntem zapacite, cand e trista una e si cealalta, cand face una o pozna trage si cealalta pentru ea... Suntem NOI si atat. Nimic mai mult. Una fara alta nu se poate.:)